Trecerea de la o economie liniară la una circulară este o provocare majoră care necesită o gestionare mult mai puternică a managementului deșeurilor și resurselor realizabile. În primul rând, trebuie să fie generate mai puține deșeuri prin dezvoltarea de produse durabile și prin implementarea masivă a unei infrastructuri pentru reutilizare și reparații. În al doilea rând, solicită investiții în capacități mai mari de reciclare, în special pentru deșeuri alimentare, plastic și ambalaje, care realizează doar o rată de reciclare redusă. Nu în ultimul rând, incinerarea și depozitarea deșeurilor trebuie reduse la minimum, în același timp, abordând moștenirea depozitelor de deșeuri europene pentru a recâștiga terenurile și ecosistemele.
O serie de ținte europene obligatorii pentru gestionarea deșeurilor într-o economie circulară au fost stabilite recent sau crescute, iar multe obligații noi și suplimentare pun presiunea statelor membre și a regiunilor și municipalităților acestora, întrucât conformitatea vine la prețul schimbării status quo-ului. Într-adevăr, activitatea de gestionare a deșeurilor, de obicei, cu doar o îmbunătățire treptată, nu va mai fi o opțiune; mai radicale, sunt necesare transformări sistemice. Din fericire, multe instrumente politice de refolosire și reparație, reducerea deșeurilor alimentare și reciclarea și reabilitarea depozitelor de deșeuri au fost încercate și sunt disponibile cu ușurință pentru a inspira regiunile și cetățenii care doresc să adauge la aceste provocări menținerea resurselor în curs și crearea de noi locuri de muncă locale. Iar următoarea generație de fonduri regionale poate ajuta la punerea în aplicare a acestor noi politici în toată Europa.
Trecerea de la o economie liniară la una circulară
Uniunea Europeană aspiră să treacă de la o economie liniară la o economie circulară, care ține materialele cât mai mult timp posibil. Punerea în aplicare a unei economii circulare europene va ajuta:
▪ Scăderea dependenței Europei de importurile de materii prime;
▪ Reducerea presiunii asupra resurselor naturale;
▪Reducerea pierderii biodiversității și atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050.
Mai mult, economia circulară va avea beneficii nete pozitive în ceea ce privește creșterea PIB și crearea de locuri de muncă, deoarece aplicarea unor măsuri ambițioase de economie circulară în Europa poate crește PIB-ul UE cu 0,5% suplimentar până în 2030, creând aproximativ 700 000 de noi locuri de muncă. Managementul într-o economie circulară reprezintă durabilitatea, reciclabilitatea și reparabilitatea produselor, reducerea deșeurilor alimentare și a ambalajelor care sunt aruncate în fiecare an și încurajarea tematică a evidenței la nivelul gospodăriei și a industriei.
Planul de acțiune pentru economia circulară
În decembrie 2015, Comisia a adoptat un plan de acțiune privind economia circulară7 pentru a da un nou impuls muncii, creșterii și investițiilor și pentru a dezvolta o economie concurențială, eficientă din punct de vedere al resurselor și competitivă. Comisia Europeană a urmărit implementarea pachetului de economie circulară cu multă determinare și determinare. La 4 martie 2019, a publicat un raport cuprinzător8, subliniază că 54 de acțiuni din cadrul planului de acțiune au fost acum finalizate sau sunt în curs de implementare, inclusiv noua legislație europeană privind deșeurile, cu noi obiective ambițioase pentru reciclare.
Pe 11 martie 2020, Comisia Europeană a adoptat un nou Plan de acțiune privind economia circulară care prezintă noi inițiative de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor care ar trebui să permită o modernizare și transformare majoră a economiei europene, protejând în același timp mediul înconjurător și acordând noi drepturi consumatorilor. Planul este unul dintre elementele principale ale Acordului Verde European care stabilește o foaie de parcurs ambițioasă către o economie circulară neutră din punct de vedere climatic. Cu noul plan, Comisia Europeană a prezentat următoarele blocuri principale:
Faceți norma de produsele durabile în UE: Propunerea legislației privind politica durabilă a produselor, pentru a se asigura că produsele introduse pe piața UE sunt concepute să dureze mai mult, sunt mai ușor de reutilizat, reparat și reciclat și să încorporeze cât mai mult material reciclat în locul materiei prime. Utilizarea unică va fi restricționată, va fi combătută obsolescența prematură și va fi interzisă distrugerea bunurilor durabile vândute.
Împuternicirea consumatorilor: consumatorii vor avea acces la informații de încredere cu privire la aspecte precum reparabilitatea și durabilitatea produselor pentru a-i ajuta să facă alegeri ecologice sustenabile. Consumatorii vor beneficia de un adevărat „Drept la reparare”.
Concentrați-vă asupra sectoarelor care utilizează cele mai multe resurse și cu un potențial ridicat de circulație: Aceasta include lansarea unei „Inițiative electronice circulare”, un nou cadru de reglementare pentru baterii, noi cerințe obligatorii pentru ambalare și pentru conținut reciclat, noi strategii ale UE pentru textile și pentru o durabilitate Mediu construit, precum și o nouă inițiativă legislativă privind reutilizarea pentru a înlocui ambalajele de unică folosință, tacâmurile și tacâmurile cu produse refolosibile în serviciile alimentare.
Mai puține deșeuri: accentul va fi pe evitarea totală a deșeurilor sau transformarea acestora în resurse secundare de înaltă calitate, care beneficiază de o piață funcțională a materiilor prime secundare. Comisia își propune să se asigure că UE nu își exportă provocările deșeurilor în țări terțe și va cerceta stabilirea unui model armonizat la nivelul întregii UE pentru colectarea separată a deșeurilor și etichetării.
Legislația și țintele europene privind deșeurile
Pe 23 februarie 2018, Uniunea Europeană a aprobat cele patru propuneri legislative ale ambalajului de deșeuri care aspiră să conducă la mai mult reciclarea deșeurilor și să contribuie la crearea unei economii circulare. Acordurile stabilesc obiective obligatorii de reducere a deșeurilor și reguli actualizate pentru reducerea producerii de deșeuri, asigură un control mai bun al gestionării deșeurilor, încurajează reutilizarea produselor și îmbunătățesc reciclarea în toate țările UE.
Directiva-cadru privind deșeurile | În conformitate cu Directiva-cadru revizuită privind deșeurile, gospodăriile și întreprinderile europene vor trebui să recicleze cel puțin 55% din deșeurile municipale până în 2025 și să ajungă la 65% în 2035. Se vor pune în aplicare norme mai stricte pentru a garanta colectarea separată a deșeurilor suplimentare, fluxuri, inclusiv toate deșeurile biologice (până în 2023) și textilele folosite (până în 2025).
Directiva privind deșeurile de ambalaje | O directivă separată care acoperă ambalajele impune guvernelor să se asigure că 70% din ambalajele produselor sunt reciclate până în 2030. Cifra este diferită pentru materialele de ambalare individuale: 30% pentru lemn, 55% pentru plastic, 75% pentru sticlă și 85 % pentru hârtie. Guvernele trebuie să asigure că un obiectiv general provizoriu de 65% este atins până la sfârșitul anului 2025. Scheme extinse de responsabilitate a producătorilor9 vor deveni obligatorii pentru toate ambalajele până la sfârșitul anului 2024.
Directiva privind depozitele de deșeuri | Nu mai mult de 10% din deșeuri pot merge la depozitele de deșeuri până în 2035. În prezent, media UE28 este de 28%, cu realități foarte mixte între țări. Estonia, Grecia, Croația, Letonia, Malta, România și Slovacia au asigurat o prelungire de cinci ani, cu condiția să reducă nivelul deșeurilor municipale care intră în depozitele de deșeuri la sub un sfert până în 2025. Comisia va avea în vedere, până în 2024, stabilirea unei cantități vizând pe cap de locuitor la depozitarea deșeurilor.
Noua metodologie armonizată a UE pentru contorizarea ratelor de reciclare a deșeurilor municipale | Comisia Europeană impune tuturor statelor membre o metodologie armonizată de măsurare a ratelor de reciclare a deșeurilor municipale10. Metodologia permite doar acele materiale să țină cont de țintele de reciclare care nu sunt supuse prelucrării ulterioare înainte de a intra într-un proces de reciclare, cum ar fi, de exemplu, un cuptor de sticlă, o operație de pulpare sau un proces de extrudare. Prin urmare, ratele de reciclare nu mai sunt stabilite conform la cantitățile colectate pentru reciclare, dar la cantitatea de deșeuri care intră de facto direct în procesele de reciclare ca materie primă secundară. Acest nou mod de numărare va reda țărilor înapoi câteva puncte procentuale în performanțele lor de reciclare și va face realizarea noilor ținte și mai ambițioase.
Reducerea incinerarii resurselor valoroase
Prin Comunicarea sa privind „Rolul deșeurilor către energie în economia circulară” Comisia Europeană subliniază importanța încadrării noilor investiții în viitoarele instalații de tratare a deșeurilor într-o perspectivă a economiei circulare pe termen lung și în conformitate cu ierarhia UE a deșeurilor și cu țintele UE. Pe baza așteptărilor că volumele de deșeuri mixte vor scădea cu obligațiile de colectare separate și obiectivele mai ambițioase de reciclare a UE, UE recomandă statelor membre să elimine treptat sprijinul public pentru recuperarea energiei din deșeuri mixte. Ratele mari de incinerare sunt inconsistente cu obiective de reciclare mai ambițioase. În timp ce digestia anaerobă a deșeurilor organice cu producția de îngrășăminte este clasificată formal drept „reciclare” și, astfel, se ține la obiectivele de reciclare ale unei regiuni, incinerarea deșeurilor, cu sau fără valorificare energetică, a fost clasificată ca „altă recuperare” și „eliminare” și nu va ajuta la îndeplinirea obiectivelor de reciclare.
Prima strategie europeană pentru materiale plastice
Pe 18 ianuarie 2018, Uniunea Europeană a adoptat „Strategia europeană pentru materiale plastice într-o economie circulară”. Strategia vizează o protecție mai puternică a mediului împotriva poluării din plastic, aducând noi oportunități de inovare, competitivitate și creare de locuri de muncă. Conform noilor planuri, toate ambalajele din plastic de pe piața UE vor fi reciclabile până în 2030, consumul de materiale plastice de unică folosință va fi redus, iar utilizarea intenționată a micro-plasticelor va fi restricționată. Strategia europeană pentru materiale plastice aspiră să transforme modul în care produsele sunt sunt proiectate, produse, utilizate și reciclate în UE pentru o abordare mai circulară.
Creșterea capacității de reciclare
Comisia își propune să se asigure că UE nu își exportă provocările deșeurilor în țări terțe. Acesta este un apel de trezire pentru Europa care oferă oportunități uriașe pentru industria europeană de reciclare, pentru crearea de locuri de muncă, pentru inovația în proiectarea produselor și pentru producerea și utilizarea materiilor prime secundare la nivel local.
Deșeuri alimentare: prevenirea și reciclarea sunt prioritățile esențiale
Cantitatea de deșeuri alimentare care este generată în UE este greu de cuantificat, deoarece nu există o metodologie armonizată pentru a defini și măsura risipa alimentară de-a lungul tuturor etapelor lanțului valoric.
„Se estimează că peste 50% din deșeurile alimentare sunt generate în gospodării. Orașele și autoritățile regionale pot ajuta cetățenii să adopte un comportament obișnuit în ceea ce privește consumul alimentar și risipa alimentară.” Samuel FeretCIHEAM –IAMM, ECOWASTE4FOOD
În timp ce prevenirea deșeurilor alimentare are prioritatea absolută, deșeurile alimentare și alte deșeuri biologice, ca deșeuri biodegradabile de grădină și parcuri pot fi valorizate de două ori după ce au fost aruncate: 1) prin captarea și utilizarea biogazului provenit din digestia anaerobă (AD) și 2 ) prin prepararea materiei organice în compost și îngrășământ de înaltă calitate. Spre deosebire de incinerarea deșeurilor, digestia anaerobă cu producția de îngrășăminte este clasificată în mod oficial drept „reciclare” și, astfel, contează pentru obiectivele de reciclare ale regiunilor. Cu toate acestea, în ciuda potențialului mare, ratele de reciclare ale biowaste rămân în urma ratelor în continuă creștere a reciclării materialelor. Cea mai mare parte a biodeșeurilor pe care Europa le generează în fiecare an este încă pierdută prin depozitarea deșeurilor și incinerarea, risipind astfel marele potențial de reciclare a acestui material organic sub formă de compost sau hrană pentru animale și pentru digestie anaerobă. Deșeurile nu sunt permise nici pe depozitele de gunoi și nici în incineratoare.
Reabilitarea depozitelor de deșeuri
În cea mai mare parte a secolului trecut, metoda preferată de tratare a deșeurilor a fost dumpingul sau depozitarea deșeurilor cu efectele negative asociate asupra mediului și pierderea enormă de resurse valoroase. Datorită dispozițiilor Directivei UE privind depozitele de deșeuri din 1999, majoritatea depozitelor de depozitare care funcționează și astăzi sunt acum „sanitare”, echipate cu straturi de protecție care evită pătrunderea lichidelor în ciclul solului și al apei. În ansamblu, cu toate acestea, Europa are o moștenire enormă de umplere, cu estimări recente care sugerează că există un număr de cel puțin 500.000 de depozite operaționale și închise în depozitul de gunoi în UE-28. Marea majoritate (90%) din aceste depozite de gunoi sunt „non-sanitare” și nu prezintă niciuna sau puține tehnologii de protecție pentru a limita impactul asupra mediului asupra apei, solului, climei și sănătății. Chiar și o groapă de gunoi închisă emite levigat și gaze cu efect de seră de până la 25 de ani. În plus, depozitele de deșeuri sunt deseori situate în perimetrul orașelor, ceea ce restricționează utilizarea terenurilor și riscurile potențiale pentru sănătate.
Pachetul recent privind economia circulară și legislația aferentă privind deșeurile reprezintă nu numai o creștere treptată a ambiției de a ne gestiona mai durabil deșeurile. Pachetul conține obligații și ținte menite să perturbe status-quo-ul și să inducă o schimbare reală. Aceasta va necesita resurse: cunoștințe, resurse umane și finanțare.
Sursa: interregeurope.eu
Photo: pexels.com
