Politici europene de avangardă în lupta pentru egalitatea de gen

Consiliul UE 🇪🇺 a aprobat concluzii care cer eforturi concentrate pentru a avansa #EgalitateDeGen în era #digitală, punând accent pe riscurile și oportunitățile aduse de #AI.

Uniunea Europeană face pași importanți către o egalitate reală între femei și bărbați. Conducerea Consiliului UE evidențiază progresul deja concretizat prin transparența salarială, reprezentarea în poziții de decizie, echilibrul între viața profesională și cea personală, precum și combaterea violenței de gen .

Uniunea Europeană avansează rapid spre egalitatea de gen, iar România începe să alinieze legislația și practicile locale cu standardele UE.

1. Transparența salarială – impactul în România

UE impune companiilor să raporteze public diferențele de salariu de peste 5% între sexe și să intervină legal. În România:

  • Până în 2027, companii cu peste 150 angajați vor raporta diferențele salariale respective.
  • Potrivit unui sondaj PwC (martie 2024), decalajul real de salarii este de 21,6%, în special la nivel de industrii sau poziții superioare (potrivit romania-insider.com).
  • Însă, statisticile oficiale ale ONRC arată că femeile ocupă cel puțin 36% din pozițiile de management.

2. Gender budgeting

La nivel UE, „gender budgeting” devine parte a cadrului financiar.

În România:

  • Legea 202/2002 include explicit perspectiva de gen în bugetare (art. 4 k), fiind prima referință legală din 2015.
  • ANES a organizat sesiuni de formare (2023) și a publicat un ghid dedicat pentru bugetare sensibilă la gen, pregătind un Plan Național 2024–2028.
  • Proiecte UE (ex: TSI) au introdus mecanisme de gender mainstreaming și peer‑learning în România.

3. Reprezentare în poziții de decizie

UE urmărește ca, până în 2026, consiliile de administrație să aibă 40% membri femei și 33% total.

România:

  • 36% din manageri sunt femei conform ONRC (mai 2025)
  • Însă, la nivel parlamentar, cifra e mult mai scăzută: doar 20,7% în Camera Deputaților și 14,7% în Senat după 2016

4. Violența de gen și legislație

UE oferă instrumente legislative pentru combatere – de la mutilare genitală, violență domestică și cibernetică până la urgențe .

România:

  • A transpus Convenția de la Istanbul încă din 2016 .
  • Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, instituție publică din România, aflată în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, coordonează strategia națională 2021–2027 privind egalitatea de șanse și prevenirea violenței domestice

5. Echilibrul între viața profesională și viața personală

  • Conform unui studiu Eurofound (2023), peste 70% dintre femeile din România spun că sarcinile domestice le afectează capacitatea de a avansa în carieră.
  • Femeile petrec în medie peste 3 ore/zi în muncă neremunerată (îngrijire copii, menaj), comparativ cu doar 1 oră/zi în cazul bărbaților (INSSE).
  • În mediul rural, accesul la servicii de îngrijire pentru copii mici este limitat, ceea ce face ca multe femei să fie nevoite să abandoneze temporar piața muncii.

6. România – provocări și oportunități

  • Conform EIGE (2021), România este unul dintre statele UE cu cele mai mari decalaje de gen, cu o pierdere potențială a PIBului de 8,7% până în 2030 (conform worldbank.org).
  • Geografia ocupării în economie: România conduce UE la procentajul femeilor în domeniul ICT (26%), dar normele sociale persistă – 8 din 10 români cred că rolul principal al femeii este în familie.
  • Deși angajarea femeilor tinere a crescut în ultimii ani, persistă probleme majore în rândul celor din medii vulnerabile, precum sărăcia extremă și abandonul școlar ridicat, care afectează semnificativ egalitatea de șanse.

Nu doar „egalitate de gen”, ci viață mai echilibrată pentru toți

În teorie, Europa e tot mai aproape de egalitate de șanse. În practică, lucrurile se mișcă în ritm diferit de la vest la est – iar România e undeva la mijloc: cu legi care sună bine, dar cu aplicare lentă și realități sociale încă adânc înrădăcinate.

Veștile bune? Avem deja instrumente europene solide: salarii mai transparente, concedii parentale mai echitabile, bugete sensibile la gen, planuri naționale. România bifează multe pe hârtie și începe să recupereze decalajele, dar cheia va fi cum aplicăm totul în viața de zi cu zi: în firme, în școli, în consilii locale, în casele noastre.

Egalitatea de gen nu înseamnă doar drepturi pentru femei – înseamnă un loc de muncă unde nu trebuie să alegi între carieră și copil, o societate unde îngrijirea nu e doar „treaba mamei” și o economie care folosește potențialul tuturor.

Photo: karolina-grabowska