1. Frauda alimentară are mai multe forme
De obicei, termenul de fraudă alimentară se referă la adulterarea deliberată a alimentelor pentru câștig economic. Aceasta include înlocuirea, adăugarea, manipularea sau prezentarea greșită a alimentelor sau a ingredientelor alimentare – de exemplu diluarea laptelui cu apă, amestecarea cărnii de vită cu carne de cal sau etichetarea ilicită a alimentelor drept „fără OMG” sau „organică”. Mai exact, John Spink și Douglas Moyer de la Universitatea de Stat din Michigan au identificat 7 tipuri distincte de fraudă alimentară:
– Adulterarea: o componentă a produsului finit este frauduloasă
– Modificări: Produsul și ambalajul legitim sunt utilizate în mod fraudulos
– Depășire: Produsul legitim este făcut în exces de acorduri de producție
– Furt: produsul legitim este furat și transferat așa cum este procurat în mod legitim
– Diversiune: vânzarea sau distribuția de produse legitime în afara piețelor prevăzute
– Simulare: Produsul nelegitim este conceput pentru a arăta, dar nu copiază exact produsul legitim
– Contrafacere: toate aspectele produsului și ambalajului fraudulos sunt complet reproduse
2. Frauda alimentară este răspândită
Mai multe studii indică faptul că frauda alimentară a crescut în ultimii ani. Principalele motive pentru aceasta sunt globalizarea și lanțurile complexe de aprovizionare alimentare. Cele mai frecvent adulterate alimente includ pește, miere, ulei de măsline, lapte, condimente, sucuri de fructe, cafea, ceai și carne.
3. Frauda alimentară este greu observabilă
Mâncarea adulterată nu este de obicei evidentă pentru consumator – nu diferă de produsele originale din punct de vedere al aspectului sau aromei. Adevărata origine a unui produs alimentar poate fi detectată doar în laborator prin teste PCR pe baza ADN-ului. Prin urmare, inspecțiile alimentare periodice ale producătorilor și autorităților sunt esențiale pentru a identifica o posibilă fraudă.
4. Frauda alimentară poate reprezenta un risc pentru consumatori
De obicei, frauda alimentară nu prezintă niciun risc pentru sănătatea umană – în majoritatea cazurilor, singura consecință este că consumatorul plătește prețul pentru un produs de înaltă calitate, dar primește doar un produs de calitate scăzută. Cu toate acestea, frauda alimentară poate pune viața în pericol pentru persoanele alergice în cazul în care alergenii neetichetați intră în produs – de exemplu, atunci când un sac de migdale tocat este amestecat cu alune. După cum am descris deja aici, consecințele pot fi dramatice.
Aveți nevoie de mai multe informații? Vă stăm la dispoziție prin serviciile noastre de:
– training | Curs „Frauda alimentară și vulnerabilitășți în siguranța alimentelor” https://medaconsulting.ro/2020/frauda-alim-04/index.html
– consultanță | Consultanții noștri experimentați vor colabora cu dumneavoastră pentru a înțelege nevoile exact, lucrând împreună pe tot parcursul, pentru a ne asigura că obiectivele sunt îndeplinite. https://medaconsulting.ro/contact/